Din punct de vedere al aportului de vitamine, nimic nu poate inlocui pe deplin consumarea fructului propriu-zis. Totusi, desi sucul proaspat, abia stors si consumat imediat, are un continut mai ridicat de vitamine decat cel pasteurizat (desi exista o pierdere de vitamine si prin stoarcere), nu ne este intotdeauna la indemana sa stoarcem fructe pentru a face suc acasa.

Sucul cu un continut ridicat de fruct – 100%, pasteurizat sau aseptic – poate fi considerat o varianta “salvatoare”, in sensul in care acesta pastreaza gustul si cea mai mare parte din vitaminele fructelor din care este facut (prin pasteurizare se pierd maximum 10%-15% din vitamine).

In primul rand, cuvantul NATURAL nu poate fi asociat cu niciun produs prelucrat, obtinut dintr-un produs natural asupra caruia s-a intervenit prin diverse actiuni fizice sau chimice. Asadar, niciun suc, nici chiar cel proaspat stors, nu poate fi denumit «natural», atat timp cat asupra fructului s-a intervenit (fizic) prin stoarcere.

In cazul Juice-ului 100% - din concentrat de fructe, pasii prin care se obtine sucul sunt explicati aici:

Tehnologii de imbuteliere:

• HOT FILL - presupune pasteurizarea produsului si sterilizarea ambalajului si a produsului prin imbuteliere la o temperatura foarte ridicata (92-94 grade Celsius); acest proces face posibila imbutelierea produsului fara adaugarea de conservanti.
• ASEPTIC - presupune pasteurizarea produsului (sterilizarea prin ridicarea la temperaturi de 92-94 grade Celsius, timp de cateva zeci de secunde), apoi racirea pana la 20-22 grade Celsius, iar in final imbutelierea fara conservanti, intr-un mediu perfect steril (ambalajele in care ajunge produsul au fost, in prealabil, sterilizate).
• COLD FILL – presupune adaugarea de conservanti pentru mentinerea calitatii produselor pentru un timp indelungat.

Prin pasteurizare sunt distruse toate microorganismele care pot avea efecte nocive asupra organismului (provocand diverse boli), iar sucul devine, in acest mod, sigur pentru consum. In schimb, odata cu microorganismele e distrusa si o mare parte din enzimele continute de fruct, ceea ce face sucul usor de tolerat de catre organism. Practic, putem consuma mai multe fructe care au fost transformate in suc decat daca am incerca sa le mancam intregi (pentru ca, in acest caz, ele ar fi mai greu tolerate de catre organism).

Nu exista fructe sau legume nepotrivite pentru a fi continute de un suc pentru copii. In general, sucurile pentru copii sunt facute in functie de preferintele copiilor pentru anumite fructe (morcovi, portocale, grape-fruit, mere, pere, ananas, banane, pepene etc.). Morcovul, de exemplu, asemenea celorlalte fructe si legume, contine o serie de vitamine recomandate pentru a fi consumate, insa nu se poate spune ca prezenta morcovului este obligatorie intr-un suc potrivit pentru copii.

Stiut fiind faptul ca fresh-ul se strica foarte repede, termenul de valabilitate al sucurilor imbuteliate variaza de la caz la caz, in functie de tehnologia de imbuteliere, tipul de ambalaj (PET, sticla, cutie de carton), modalitatea de etichetare (sleeve total/ eticheta care acopera integral sau partial ambalajul), culoarea etichetei, suprafata acoperita de eticheta, etc.

Un Juice 100% poate avea o viata mult mai lunga fata de sucul proaspat stors datorita procedeului prin care este imbuteliat, si anume pasteurizarea sucului inainte de umplerea sticlelor.

Pasteurizarea poate fi comparata cu sterilizarea/fierberea compotului in borcane, asa cum faceau bunicile noastre. De fapt, pasteurizarea reprezinta procesul prin care sucul este adus la o temperatula de 92-94 de grade Celsius, timp de cateva zeci de secunde, pana la un minut (timpul cat produsul ramane la acea temperatura variaza in functie de tipul de suc, de viteza liniei de imbuteliere, etc). Datorita pasteurizarii, sucul este practic sterilizat, iar prin umplerea sticlelor atunci cand el este atat de fierbinte, sticlele devin, la randul lor, sterile. Datorita acestui mediu, sucul poate fi pastrat un timp mai indelungat la temperatura camerei, pana sa fie deschis. Dupa deschiderea sticlei, mediul nu mai este steril, iar sucul trebuie consumat cat mai repede (in cel mult 5 zile, in conditiile pastrarii produsului la frigider).

In cazul imbutelierii pe o linie aseptica, sucul este pasteurizat (deci sterilizat) si apoi racit pana la 20-22 de grade Celsius, iar ambalajele sunt sterilizate separat. Se obtine, astfel, acelasi mediu steril care permite pastrarea produsului la temperatura camerei un timp indelungat. Ambalajele nu mai sunt umplute “la cald” (cum se face in cazul liniei Hot Fill prezentate mai sus), ci la o temperatura de aproximativ 20-22 de grade Celsius.

Tipul de material care pastreaza cel mai bine caracteristicile produsului este sticla. Celelalte materiale – can-ul, pet-ul, cutia de carton - sunt mai afectate de factorii exteriori (expunerea indelungata la lumina, raze UV, temperaturi foarte ridicate sau foarte scazute).

Continutul de zahar, conservanti, arome, coloranti variaza de la o categorie la alta si de la un produs la altul in interiorul categoriei.

De exemplu:

• categoria juice-urilor contine produse fara adaos de zahar, coloranti, conservanti sau arome, singurul ingredient care poate fi adaugat fiind apa.
• in categoria nectarurilor este acceptat adaosul de zahar si apa.
• in ce priveste segmentul still drink, aici se poate adauga: zahar, conservanti, arome si coloranti.

Colorantii adaugati pot fi artificiali sau naturali (extrasi chiar din fructe si legume). Aromele pot fi, la randul lor, artificiale si naturale, acestea din urma provenind din fructe. De asemenea, sucul poate fi indulcit cu fructoza in loc de zahar. Fructoza este si ea extrasa din frunct. Colorantii si aromele din fructe sunt de preferat fata ce cei de sinteza, obtinuti artificial.

Fiecare produs are trecute, pe eticheta, informatii despre continutul de zahar, conservanti, arome si coloranti. Este important sa ne informam si sa citim eticheta inainte de a cumpara si consuma un produs.

In primul rand, adaugarea conservantilor schimba gustul produselor, gustul de fructe fiind alterat de gustul conservantilor. Ca pentru orice categorie de bunuri de larg consum de pe piata, exista si pentru categoria sucurilor o legislatie cuprinzatoare, care reglementeaza lista de ingrediente admise si limiteaza cantitatile de aditivi artificiali care pot fi adaugati produselor alimentare, in general, si sucurilor de fructe, in particular. Conservantii sunt trecuti pe aceasta lista.

In general se considera ca sucurile imbuteliate pot fi consumate de copii de la varsta de 3 ani. Unii producatori din domeniu recomanda insa consumarea sucurilor dupa varsta de 4-5 ani, datorita continutului caloric mare.

Sucurile nu pot fi clasificate in functie de varsta copiilor. Este insa foarte important, din punct de vedere al unei diete sanatoase, ca parintii sa citeasca eticheta produsului si sa aleaga sucurile cu un continut ridicat de suc de fructe si legume, fara conservanti, zahar si alti aditivi artificiali.

In categoria sucurilor pe care un copil le poate consuma intra, bineinteles, si sucurile adresate adultilor, prin urmare aromele si ambalajele joaca rolul determinant in alegerea sucului de catre copii. Alegerea lor se bazeaza, in primul rand, pe marcile si produsele dezvoltate special pentru ei. In faza dezvoltarii sucului pentru copii se tine foarte clar seama de aceste preferinte, producatorii de suc pentru copii incercand sa raspunda atat cerintelor copiilor (din punct de vedere al gustului si aromelor), cat si cerintelor de calitate ale mamicilor, care doresc anumite ingrediente sanatoase (fructe, legume, miere, etc.).

In functie de continutul de fruct, acestea se pot incadra in categoriile “sucuri” sau “alte bauturi” (continut mai mare de fruct = suc, continut mai mare de lapte = lapte cu suc).

Parintii trebuie sa citeasca eticheta si sa urmareasca :

• daca sucul contine zahar adaugat, conservanti – mai bine lipsesc!
• cantitatea de fruct: cu cat mai mult, cu atat mai bine!
• colorantii si aromele: pe cat posibil sa fie naturale!
• continutul caloric,
• daca sucul contine ingrediente la care copilul ar putea fi alergic (ex: SO2 – struguri, miere, etc)